Specialistii in siguranta rutiera folosesc adesea sintagme mai putin cunoscute, context in care unele concepte moderne specifice domeniului sunt mai greu de inteles de catre publicul larg. Spre exemplu, in aceasta perioada sunt des utilizate expresii precum „Viziunea Zero” sau „Sistemul sigur”. La ce se refera acestea si ce presupun ele vom vedea in cele ce urmeaza. Date fiind suferintele incomensurabile si costurile sociale foarte mari inregistrate ca urmare a accidentelor rutiere, Uniunea Europeana (UE) si-a asumat un ambitios obiectiv pe termen lung – pana in anul 2050, de a reduce semnificativ numarul deceselor si vatamarilor grave. Strategia elaborata pentru atingerea acestui tel aspirational este denumita „Viziunea Zero”.
Aceasta vizeaza corelarea tuturor masurilor de siguranta rutiera astfel incat sa ne apropiem cat mai mult de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere pana in 2050, obiectivul fiind similar si in sfera ranirilor grave. Principalele directii de actiune ale „Viziunii Zero” privesc: – Dezvoltarea unei infrastructuri rutiere sigure; – Cresterea sigurantei vehiculelor; – Utilizarea drumurilor in conditii de siguranta; – Asigurarea unui cadru adecvat pentru viitor. Constienta fiind de dificultatea infaptuirii acestui program indraznet, Comisia Europeana (CE) a propus la inceputul acestei decade noi tinte intermediare de reducere a numarului de decese cauzate de accidente rutiere, cu 50 % in perioada 2020-2030, precum si de reducere a numarului de vatamari grave, cu 50 % in aceeasi perioada.
Pentru atingerea acestor obiective a fost nevoie insa de o noua abordare a sigurantei rutiere pentru deceniul 2021-2030, respectiv „sistemul sigur”. Noutatea consta in mutarea accentului din zona punitiva catre cea privind reducerea impactului accidentelor. Se porneste de la faptul ca oamenii sunt predispusi sa greseasca in trafic, context in care pot fi implicati in accidente rutiere, motiv pentru care trebuie gasite si implementate masurile optime menite sa asigure un mediu care sa amelioreze erorile comise de factorul uman. Cu alte cuvinte, fata de abordarea traditionala, care a pus un mare accent pe responsabilizarea utilizatorului drumului, acum se are in vedere proiectarea si functionarea unui sistem rutier performant, care sa tina cont de vulnerabilitatea umana si sa permita atenuarea consecintelor grave nedorite.
Potrivit abordarii „sistemului sigur”, decesele si vatamarile grave cauzate de accidentele rutiere nu reprezinta un pret inevitabil al mobilitatii, pentru ca accidente se vor produce mereu, dar decesele si vatamarile grave pot fi prevenite in mare masura. Anumite masuri precum constructia optimizata a vehiculelor, imbunatatirea parametrilor infrastructurii rutiere, impunerea unor viteze de circulatie reduse, pot reduce impactul accidentelor. Aplicate la nivel unitar, masurile ar trebui sa asigure un nivel de protectie suficient chiar si in cazul in care un element esueaza, pentru ca un alt element va compensa pentru a preveni rezultatul cel mai grav. Aceasta abordare implica o actiune multisectoriala si multidisciplinara precum si un management integrat, in functie de obiective, bazat pe termene clare si monitorizarea performantei. Sistemul sigur este adoptat de un numar din ce in ce mai mare de tari si reprezinta baza actualului Deceniu de actiune al Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) pentru siguranta rutiera. Implementarea acestui sistem necesita o implicare guvernamentala puternica si consecventa, precum si implicarea unor factori dintr-o gama variata de domenii. In acest context, este de la sine inteles faptul ca si Strategia Nationala privind Siguranta Rutiera pentru perioada 2022-2030, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 682 din 25 mai 2022, care stabileste cadrul si planificarea implementarii obiectivelor si planurilor de actiune in domeniul sigurantei rutiere, este in acord cu normele si liniile directoare ale noilor politici ale Uniunii Europene (UE). Astfel, Strategia Nationala privind Siguranta Rutiera pentru perioada 2022-2030 isi propune urmtoarele obiective generale:
– imbunatatirea permanenta a legislatiei din domeniul transporturilor si al sigurantei rutiere, precum si al controlului respectarii acesteia;
– identificarea solutiilor de finantare pentru activitatile de siguranta rutiera, din surse legal constituite;
– imbunatatirea comunicarii privind siguranta rutiera, printr-o mai buna coordonare si o prezenta crescuta a expertilor in domeniu in spatiul public;
– eficientizarea modului de constatare a incalcarii normelor legale specifice domeniului rutier, prin implementarea sistemelor tehnice automate pentru detectia, procesarea si sanctionarea abaterilor;
– utilizarea tehnologiei pentru prevenire, monitorizare si interventii;
– asigurarea unei mobilitati sigure pentru toti participantii la trafic, prin implementarea sistemelor automate de management al traficului.
Principalele elemente care formeaza sistemul sigur, adaptate dinamicii rutiere din Romania, sunt:
– Managementul sigurantei rutiere (o mai buna coordonare a actiunilor din domeniul sigurantei rutiere);
– Utilizarea drumurilor in conditii de siguranta (cu accent pe educarea factorului uman si sistemele automate de management al traficului, respectiv pentru detectia, procesarea si sanctionarea abaterilor rutiere);
– Siguranta vehiculelor (alinierea la standardele tehnice si la normele specifice privind siguranta vehiculelor prevazute la nivelul UE);
– Siguranta infrastructurii (intensificarea constructiei de autostrazi si de centuri ocolitoare, precum si modernizarea drumurilor existente si cresterea sigurantei rutiere prin introducerea de solutii tehnologice noi); – Interventii in situatii de urgenta (actualizarea cadrului legal care sa asigure managementul unitar al interventiei serviciilor specializate si resurselor folosite de acestea in cazul accidentelor rutiere). Este de asteptat ca aceasta noua abordare sa aibe sanse mari sa devina realitate si ca urmare a aportului societatii civile, intrucat pe langa institutiile cu atributii in siguranta rutiera, o serie de companii private, asociatii sau fundatii pot participa la implementarea actiunilor Strategiei Nationale de Siguranta Rutiera 2022-2030.
Surse: RAPORT referitor la cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 – Recomandări privind următorii pași către „Viziunea zero” – A9-0211/2021, Parlamentul European Strategia Nationala privind Siguranta Rutiera pentru perioada 2022-2030, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 682 din 25 mai 2022
